Clădirea comandamentului
Construcţia are toate cele patru părţi componente ale unei clădiri de comandament de tip forum: oecus, basilica, atrium (curtea interioară descoperită, flancată pe laturile de sud și nord de armamentarium/scholae), respectiv intrarea plasată pe latura de est. Datorită evoluției urbanistice a zonei unde este amplasată principia, în perioada 2011-2012, a
Organizarea Legiunii Romane
Legiunea este unitatea cea mai temută a armatei romane, formată doar din cetățeni, organizarea acesteia se baza pe centurii de câte 80 oameni conduse de un centurion și un corp mic de subofițeri. Un număr de 6 centurii formau o cohortă, iar legiunea cuprindea 10 cohorte. Prima cohortă a fiecărei
Tabăra militară romană: Castrul Legiunii a XIII-a Gemina
Pentru că un soldat roman își petrecea cea mai mare parte în cazarmă (castrul legiunii sau alte fortărețe mai mici din teritoriul de acțiune al legiunii), este interesant de urmărit care sunt caracteristicile principale ale vieții cotidiene ale legionarilor. Astfel, cunoscut fiind faptul că perioadele campaniilor militare active erau întreprinse
Viața soldaților romani de legiune
Pe lângă sarcinile de a construii fortificații stabile temporare sau permanente, în care erau încartiruiți soldații legiunii, aceștia participă și la celelalte lucrări de construcții menite să asigure căile de comunicații – drumurile romane provinciale, accesul pentru zonele de interes economic (precum zona minieră a munților Apuseni), sau lucrările edilitar-urbanistice
Stindardele legiunii a XIII-a Gemina
Camera stindardelor era locul sacru din Principia castrului legionar de la Apulum, unde erau depuse stindardele și însemnele Legiunii a XIII-a Gemina. Cel mai important stindard al legiunii era vulturul (Aquila), iar purtătorul său era numit aquilifer. Realizată din argint (din acest motiv nu s-a păstrat niciunul până în zilele
Nemesis de la Apulum
În primăvara anului 2011, cu prilejul lucrărilor de refacere a infrastructurii din interiorul cetătii Alba Carolina, pe parcursul unor cercetări arheologice preventive desfășurate în imediata apropiere a porții a IV-a, pe la 1,5 m adâncime, față de cota actuală din zonă, au fost descoperite urmele unui posibil complex religios de
O vizită imperială la Apulum: anul 214 d.Chr.
Vizitele împăraţilor în provinciile Imperiului Roman erau ceva obişnuit. Împăraţii rezolvau de multe ori direct şi personal probleme militare, politice şi administrative la fata locului, departe de Roma, capitala Imperiului. Unul din împăraţii care au excelat în astfel de vizite/inspecţii a fost Hadrianus (118 – 138 p. Chr ). A