Program funcționare: Lu: Închis; Ma-Du: 09:00 - 18:00

Clădirea comandamentului

PlanPRINCIPIA_SCRISConstrucţia are toate cele patru părţi componente ale unei clădiri de comandament de tip forum: oecus, basilica, atrium (curtea interioară descoperită, flancată pe laturile de sud și nord de armamentarium/scholae), respectiv intrarea plasată pe latura de est.

Datorită evoluției urbanistice a zonei unde este amplasată principia,  în perioada 2011-2012, a fost cercetată numai partea de sud a clădirii comandamentului; cealaltă jumătate se află sub strada N. Iorga şi parţial sub clădirea Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Pe baza jumătăţii cercetate s-a propus configurarea planului construcţiei. Dimensiunile planului întregit grafic ale principiei sunt de aprox. 85 m  lungime şi 65 m lăţime; partea din faţă a construcţiei se află sub strada Al. Sterca Suluţiu şi parţial sub cazarma pontonierilor, iar jumătatea de nord a clădirii sub str. N. Iorga şi clădirea Universităţii.

Descrierea tehnică a clădirii comandamentului, așa cum a rezultat din cercetarea arheologică (zonele marcate cu roșu in plan sunt cercetările din 2011-2012, restul fiind planul întregit):

  • latura din spate a clădirii (tabularium cu oecus) include: cinci încăperi, trei (b, c,d) pe latura din spate spre sud, încăperea centrală (a – camera stindardelor cu armamentarium) şi o parte dintr-o încăpere spre nord (e); la exteriorul camerei stindardelor a fost surprins un canal deversor orientat spre sud care urmăreşte zidul din spate al clădirii, având funcția de preluare a apelor de pe acoperișul clădirii. O inscripție votivă descoperită în anul 2006, menționează că dedicantul, Lucius Aninius Firminius a ridicat un tetrastylum (un altar cu patru coloane) în care a depus monumentul cu inscripție, precum și o acvila de argint, plasată cel mai probabil pe această bază de calcar. Dedicantul era un primus pilus (centurionul primei centurii din Cohorta I), Lucius Aninius Firminius fiind originar din Tridentum – oraș din nordul Italiei. Inscripția datată cel mai probabil în timpul lui Septimius Severus, atesta că acest altar era construit cel mai probabil în zona prin care se intra spre aedes principiorum.
  • Curtea acoperită/basilica, dimensiuni identificate cca.15 x 65m, conţinea la origini două şiruri de postamente pe lungime (care nu au fost identificate prin cercetarea arheologică), o încăpere pe latura de sud (tribunalele unde se citeau în fiecare dimineață ordinele de serviciu pentru subunități, dar și sancțiunile pentru soldații indisciplinați, etc). Între curtea acoperită/basilica şi curtea mare (atrium) se afla un porticus şi probabil trepte. În zona central a basilicii au fost găsite mai multe fragmente de inscripţii cu liste de soldaţi, precum și o piesă deosebită dar fragmentară:  Aqvila sculptată în marmură în tehnica altoreliefului, ce reprezintă un vultur cu aripile deschise. Aripile deschise susţin o friză ornamentală. Pieptul şi aripile au un penaj bine reliefat. Prin poziţia aripilor și a gâtului care prin ţinută sugerează capul vulturului cu privirea înainte, reprezentarea este un simbol imperial, dar poate face trimitere și la stindardul de legiune. Întreaga compoziţie poate aparţine unui stâlp sau unui pilastru.
  • Curtea mare descoperită/atrium, are dimensiuni identificate de cca. 50 x 50 m, pe cele două laturi de sud și de nord fiind închisă de camerele armaentarium-ului (cele două șiruri de încăperi unde se desfășurau diverse activități de instruire a ofiterilor și soldaților, dar și activități de petrecere a timpului liber). Dintre acestea, au fost cercetate 2 încăperi pe latura de sud (cel mai probabil schola sau collegium – sedii ale asociatiilor subofițerilor pe diferitele tipuri de arme/cohorte), iar pe interiorul curții au fost înregistrate un porticus spre basilica, prevăzut cu un canal colector pe lângă zidul porticus-ului, fragmente de coloane de la un porticus în interior, dar și părți din pavajul interior, pe care erau ridicate postamente pentru inscripțiile votive. Pe latura de sud, lăţimea încăperilor este de 5,90 m şi acoperă probabil toată latura; prima încăpere (a) are lungimea de 9,50 m; într-o fază ulterioară încăperea a fost modificată; s-a construit o absidă pe latura de sud, iar în interior s-a introdus o instalaţie de încălzire cu hypocaust. Cea de a doua încăpere (b) are lăţimea în interior de 5,80 m şi lungimea de 8,30 m; în interior lângă zidul de sud a fost găsită o inscripţie fragmentară care menționează un collegium. Restul încăperilor până la zona intrării nu au fost încă cercetate. De asemenea, pe parcursul cercetărilor din 2011 au fost descoperite mai multe inscripții dedicate familiei imperiale a lui Septimius Severus, cu cei doi fii ai săi, Caracalla și Geta, și împărăteasa Iulia Domna. Inscripțiile făceau parte cel mai probabil din faza de reamenajare a clădirii comandamentului, fiind plasate pe latura de nord a atrium-ului.
  • Intrarea în au fost identificate patru postamente construite din pietre şi cărămizi situate la 4,00 m unul de altul; probabil sunt părţi din porticus-ul de la marginea curţii mari spre est. Lateral de postamente, spre sud, au fost găsite părţi de la un şir de încăperi care probabil închideau atrium-ul spre est; datorită extinderii sub strada actuală, nu s-au putut obţine rezultate mai bune, pe parcursul cercetării arheologice. În spatele postamentului, la 10,00 m spre curtea mare, a fost găsit un pavaj de cărămizi; în zonă a fost găsit un altar votiv închinat zeului Serapis şi un fragment de placă votivă care reprezenta serapida (camera sacră dedicată zeului). Acest zeu a fost adorat foarte mult și de împăratul Caracalla, despre care știm ca a vizitat Apulum-ul cândva în perioada 212-214.

Datarea clădirii comandamentului – o primă fază din perioada împăratului Hadrian, clădirea cunoscând anumite refaceri în perioada împăratului Septimius Severus și a fiului acestuia Caracalla.