Program funcționare: Lu: Închis; Ma-Du: 09:00 - 18:00

O vizită imperială la Apulum: anul 214 d.Chr.

imperial1Vizitele împăraţilor în provinciile Imperiului Roman erau ceva obişnuit. Împăraţii rezolvau de multe ori direct şi personal probleme militare, politice şi administrative la fata locului, departe de Roma, capitala Imperiului. Unul din împăraţii care au excelat în astfel de vizite/inspecţii a fost Hadrianus (118 – 138 p. Chr ). A fost şi in Dacia  în anii 119 și 124 organizând împărţirea teritoriului dacic în trei provincii: Porolissensis, Apulensis/Superior şi Malvensis/Inferior.

Mai târziu, una din vizitele imperiale complexe a avut loc în anul 214 p. Chr., când împăratul Marcus Aurelius Antonius, poreclit Caracalla (211 -217 p. Chr.) împreună cu mama sa Iulia Domna au vizitat provinciile dacice.

Cine erau de fapt aceşti vizitatori celebri?

Caracalla era fiul împăratului Septimius Severus.  Istoricul Dio Cassius, senator roman, deşi îl ura, afirma că se pricepea la treburi militare. În cartea  LXXXII, 11 a istoriei sale romane scria:  ″Severus îl instruise în toate ramurile disciplinare din domeniul educaţiei fizice şi intelectuale ″…″cât priveşte disciplinele umaniste, le uitase ″ ; ”Se zice că aprecia sportul şi luptele; dimineaţa se lupta cu un urs; la masă mânca împreună cu un tigru;  seara se culca între labele unui leu!” A participat la războaiele din Britania, apoi în Germania, cu Celţii şi cu barbarii de la nord de Pannonia. A inspectat provinciile Pannonia, Dacia, Thracia şi cele din Orient.

Mama sa, Iulia Domna se căsătorise cu Septimius Severus la 187. Căsătoria a avut  loc în urma unui vis a lui Severus. Era o femeie foarte inteligentă şi cultă. Era fiica preotului cultului Soarelui din Oraşul Emmessa din Siria. A adus la Roma obiceiuri şi modele de viaţă siriene. A studiat artele, filozofie şi literatură. Conducea un salon literar la Roma. Cât timp soţul ei şi apoi fiul ei Caracalla erau plecaţi pe diversele  câmpuri de luptă conducea Imperiul. Rezolva corespondenţa, primea în audienţă ambasadorii şi petenţii. Se zice că s-a înconjurat de cei mai buni jurişti, oameni de cultură, administratori. Au luat măsuri care au asigurat prosperitatea Imperiului. După moartea soţului său (211), l-a însoţit permanent pe fiul ei Caracalla în inspecţiile în provincii făcând şi ea donaţii, plătind donative pentru trupe, oferind beneficii care i-au adus titlurile /epitete de mamă a Patriei, mamă a Senatului, mamă a castrelor. În fapt Caracalla dorea să o țină pe mama sa sub supraveghere în apropierea sa, deoarece știa despre marea sa influență asupra celor din anturajul tatălui său împăratul Septimius Severus (adorat de armata romană – mai ales de legiunile de pe limesul dunărean), cu atât mai mult cu cât, în cruzimea sa Caracalla, pusese ca fratele său Geta, asociat la domnie de chiar tatăl lor, să fie ucis, la Roma, unde se refugiase în apartamentele mamei lor Iulia Doman. După moartea lui Caracalla, Iulia Domna a fost deportată în Siria. Acolo a făcut greva foamei si a murit.

În anul 213 împreună cu fiul ei a vizitat provinciile pannonice: Pannonia Superior şi Pannonia Inferior  drumul  vizitei s-a făcut de la nord la sud şi este atestat de numeroase inscripţii şi izvoare scrise. Împăratul a dus tratative cu barbarii, a reparat drumuri, a reorganizat teritorial provinciile, a finanţat reparaţii şi construcţii prin oraşe.

Din Pannonia  Inferior împăraţii şi suita lor au trecut în cele trei Dacii. Izvoarele scrise privind această vizită sunt lapidare. Istoricul Dio Cassius nu scria nimic. El se referea doar la politica imperială de ″divide et imper″ cu triburile barbare de la graniţe, respectiv asmuţirea unora contra altora. Alt izvor de epocă, istoricul Herodianus care a trăit tot în secolul III vorbeşte de inspectarea provinciilor, punerea în ordine în garnizoane şi tratative cu barbarii.

imperial2Nu s-a scris încă un studiu sistematic despre această vizită. Istoricii care se ocupă cu epoca veche fie speculează după idei proprii ( unii chiar necunoscând situaţia barbarilor de la graniţele Daciilor), alţii exagerând în sens pro dacic, adică inventând conflicte cu barbarii care să fi determinat vizita. Cea mai plauzibilă variantă a fost scrisă de profesorul M. Macrea (1969), care afirma că împăraţii au străbătut provinciile dacice de la un capăt la altul.

Dovezi mai plauzibile despre vizită, dar nu determinate, asigură izvoarele arheologice şi epigrafice: sunt inscripţii care atestă construirea în piatră sau repararea unor castre: sunt altele care exprimă devotamentul unităţilor militare care au fost dăruite cu bani şi beneficii: sunt altele puse de oraşe sau chiar persoane particulare oficiale sau nu. Toate sugerează generozitatea imperială şi ridică în slăvi pe împărat (numit felicissimus, sanctisiimus, pientissimus, fortissimus, optimus maximus etc ), iar pe împărăteasă o numesc mamă a Patriei, Senatului şi castrelor.

În acest contest s-a petrecut şi vizita imperială la Apulum. Calea urmată de împărat şi de suita s-a în Dacia poate fi numai presupusă. Noi presupunem că a venit dinspre sud urcând spre nord pe marele drum de la Dunăre la Porolissum. Inscripţii numeroase cu aceleaşi formule dedicatorii pentru împărat şi mama sa se găsesc la Drobeta, Ulpia Traiana/ Sarmizegetusa, Micia / Veţel, Apulum / Alba Iulia, Potaissa / Turda, Napoca / Cluj, Porolissum/Moigrad şi toată  zona frontierei de nord – vest ( Buciumi, Bologa, Romita) şi de nord (Căşei, Ilişa) La Porolissum dovezile sunt foarte complexe: Inscripţiile care atestă construirea în piatră a castrului , inscripţii care constituie mulţumirea unor trupe pentru donative, inscripţii puse de oraş, statui în mărime naturală din bronz puse împăratului şi mamei sale. Săpăturile arheologice de salvare executate în acest an în parcul Custozza din cetatea alba Iulia de către Muzeul Unirii au scos la iveală pentru prima dată părţi din clădirea comandamentului castrului. Descoperiri de senzaţie. Construcţie splendidă, cel puţin în partea care a fost identificată. Într-o parte a acestei clădiri a fost descoperit un porticus unde au fost găsite fragmente de monumente şi de inscripţii. Printre inscripţii sunt două legate de vizita imperială: una dedicată împăratului Caracalla, alta dedicată mamei sale Iulia Domna. Prima are toată genealogia tipică împăratului: cea de a doua conţine epitetele cu care era ″tratată″ mama sa.

Aceste inscripţii nu sunt singurele dovezi de epocă la Apulum. Un delegat al legiunii  (care poartă epitetul Antoniniana) pune şi el o inscripţie pentru sănătatea sanctissimului împărat. Un soldat din legiune s-a rugat la Jupiter pentru sănătatea celor doi. Din fostul oraş provine o inscripţie a unui edil care conţine formulări similare.

Iată deci că avem dovezi suficiente pentru a susţine realitatea vizitei. S-ar putea ca cercetările, în   caz că vor fi extinse aşa cum ar cere situaţia, să ofere date mai multe şi mai complexe.